Despre
Valea Screzii

Copii care vin de la şcoală, coborând dealurile pe „cântec” de talangă.

Copii care merg la şcoală, deşi n-ar fi trebuit să existe - ce minune! Copii care râd, aleargă, fac năzbâtii puerile împreună, deşi copilăria lor stă sub semnul abandonului, al refuzului, al stigmei.

Bătrâni suferinzi, cu picioarele amputate, cu boli incurabile, pe care România i-a condamnat de mult la însingurare, la ostracism.

Mame mult prea tinere, care îşi adorm şi îşi alină singure copilul, nu alături de bărbatul cu care l-au făcut.

Valea Screzii e despre toate acestea şi încă multe, multe altele. E despre credinţă. Credinţa fierbinte a unui om atins de îngeri, părintele Nicolae Tănase, că orice fiinţă pe care o laşi în urmă, orice seamăn pe care îl omori fizic sau spiritual prin renunţare, este o urâciune în faţa lui Dumnezeu.

Valea Screzii e despre speranţă. Speranţa că acolo unde există credinţă şi oameni, Dumnezeu e omniprezent, iar toate celelalte vor veni.

Inspirat de exemplul de slujire al părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, profesorul său la Seminarul Teologic din Bucureşti, părintele Nicolae Tănase a creat în Valea Screzii un fenomen social, o utopie dintre cele mai frumoase: o serie de aşezăminte sociale pentru “oile pierdute” ale societăţii româneşti: orfani, copii părăsiţi sau cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, bătrâni afectaţi de suferinţe fizice şi psihice, pe care sistemul de stat îi respinge, ca pe un corp străin.

Valea Screzii îi ţine României oglinda: oglinda neputinţei şi oglinda posibilităţii.

Copiii din Valea Screzii nu au multe: dar se au unii pe alţii, şi îl au pe părintele Tănase. Cu un astfel de înger păzitor, cum ai putea să te temi de singurătate, de lipsuri, de viitor?

Valea Screzii este o minune. Pentru că aici, Dumnezeu lucrează prin oameni. Prin zecile de voluntari tăcuţi, care asigură bunul mers al complexului social şi le oferă ocupanţilor săi şansa la o masă caldă, la educaţie, la tratament medical, dar mai ales la comuniune. Prin miile de filantropi care au sprijinit munca părintelui Tănase, din 1994 încoace.

Acum, a venit timpul ca voi să ieşiţi din umbră, din neştiinţă, şi să ajutaţi.

Fiţi voluntari pentru copiii şi bătrânii din Valea Screzii. Ajutaţi mamele locului să îşi găsească făgaşul, după ce viaţa era să le arunce pentru totdeauna de pe el.

În 2019, SCRUM va imortaliza povestea Văii Screzii, a învingătorilor de aici şi a îngerilor gardieni care îi ajută. În 2019, spectacolul Vieţii, al Durerii, al Izbânzii care se derulează aici zi de zi trebuie să fie cunoscut de lumea întreagă.

 
Quote
Quote
 

Inspirat de exemplul de slujire al părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, profesorul său la Seminarul Teologic din Bucureşti, părintele Nicolae Tănase a creat în Valea Screzii un fenomen social unic în România, o flacără a filantropiei